Cred ca toata lumea este de acord ca o definitie nu inseamna altceva decat "a arata intelesul unui cuvant prin alti cativa termeni care nu sint sinonimi". (John Locke)

Cele mai bune si mai clare definitiuni sint adesea insasi numele cu care sint numite obiectele. (Ion Heliade-Radulescu)

A da insa o definitiune exacta sau justa, este una din cele mai serioase si dificile ocupatiuni ale filozofului. A defini, dupa noi, e sa stii in adevar. (Ion Heliade-Radulescu)

Definitia nu prezinta deci altceva decat determinarea formala a conceptului intr-un continut dat, fara reflectarea conceptului in sine insusi. (G.W.Fr.Hegel)

O buna definitie inseamna un pas in cunoasterea lucrurilor. (George Calinescu)

Orice definitie este totdeauna universala. (Aristotel)

Definitia descopera esenta unui lucru. (Aristotel)

Nu se cuvine sa judecam oamenii dupa ce nu stiu, ci dupa ce stiu si dupa felul in care stiu. (Vauvenargues)

Cunostintele sint, deci, puse in serviciul dorintei sau vointei de a trai. (Ion Nisipeanu)

Cu cat percepem mai des un lucru, cu atat dobandim o cunostinta mai sigura, mai limpede, mai intreaga despre el. (Ion Nisipeanu)

Cunostintele care nu ajuta mintea nici din punct de vedere teoretic, nici din punct de vedere practic, nu merita sa fie invatate. (Ion Nisipeanu)

O cunostinta adevarata este aceea care se poate verifica in chip practic. (P.P.Negulescu)

Vai! nu este decat prea adevarat ca cunostintele omenesti sint limitate; asa ca nu trebuie sa blamam pe cei ce nu stiu, ci pe cei ce nu vor sa stie. (S. Linder)

Cunostinta este clara ... cand imi da putinta sa recunosc lucrul pe care-l reprezinta. (G.W.Leibniz)

Ceea ce face sa ne placa noile cunostinte nu-i atat plictiseala de cele vechi sau placerea schimbarii, cat jignirea de a nu fi festul de admirati de cei care ne cunosc prea bine, si speranta ca vom fi admirati mai mult de cei care nu ne cunosc atat. (La Rochefoucauld)

Orice cunostinta rationala este sau o cunostinta din concepte, sau o cunostinta din constructia conceptelor; cea dintai se numeste filozofica, cea de-a doua matematica. (Immanuel Kant)

Se poate afirma ca orice cunostinta noua da loc, mai devreme sau mai tarziu, la aplicatii practice, cercetarile fundamentale contribuie intr-o masura importanta la progresele productiei industriale. (Frederic Joliot-Curie)

Cunostintele mici clipesc mereu din ochi, cele puternice arunca fulgere. (Victor Hugo)

Cunostintele incomplete nu dau dreptul la presupuneri libere. (A.I.Herzen)

Cunostintele se bazeaza pe cunoasterea a ceea ce poate fi diferentiat; stiinta pe recunoasterea a ceea ce nu poate fi diferentiat. (Goethe)

Cu cat sfera cunostintelor pozitive va fi mai mare, cu atat si sfera imaginatiunilor se va intinde mai departe. (Vasile Conta)

Cunostinta completa a unui lucru nu se poate dobandi decat numai prin cunostinta tuturor partilor cum si spre ce e facuta fiecare. (Jan Amos Comenius)

Nimci nu este mai potrivnic cunostintelor decat misterul. (Denis Diderot)

Inceputul cunostintei trebuie sa porneasca totdeauna de la sensuri, caci nimic nu exista in inteligenta, care sa nu fi existat mai intai in sensuri. (Jan Amos Comenius)

Cu nimic nu poate fi inlocuit fondul de aur al cunostintelor dobandite prin indelunga experienta. (Eusebiu Camilar)

Orice cunostinta provine din experienta. (Alain)

Notiunile sint dar productul cel mai important, productul specific al ratiunii omenesti. Insa ele se modificsa, schimba continutul, devin mai abstracte, dupa cum se modifica si progresul cunostintelor omenesti. (Titu Maiorescu)

Rodul cel mai inalt al unei notiuni si justificarea cea mai nediscutabila a existentei ei pe lume sint valorile spiritului. (Dimitrie Gusti)

Notiunea este suma, iar ideea rezultatul experientei; pentru a obtine pe cea dintai, se cere inteligenta - pentur a intelege pe cea de-a doua, ratiune. (Goethe)

Ori de cate ori o notiune noua, formata din ultimele senzatii, intra in magazinul memoriei, intalnim o alta inrudita cu ea, indata e primita de aceasta, iar ea la fel atrage o alta inrudita, si asa mai departe. (Jan Amos Comenius)